Rase de gaini

BrahmaCochinchinaMatasea japoneza

Brahma

 

1Aceasta rasa de gaini face parte din categoria raselor      grele, fiind cea mai masiva. Ca origine, aceasta s-a format in India (bazinul fluviului Brahma-Pootra), de unde a fost importanta in SUA, si mai apoi a ajuns si in Europa prin Marea Britanie, fiind chiar prezentata Reginei Victoria.

In anul 1865 aceasta rasa a fost inclusa in prima carte destinata raselor de gaini.

In Europa a fost importat tipul american, obtinut prin incrucisarea tipului asiatic cu Cochinchina si Combatanta Malaieza.

Se crede ca aceasta rasa este descendenta dintr-o pasare originara din jungla Asiei, Gallus Gigantus, de unde se trag si caracteristicile corporale masive. In anul 190, unele exemplare importante in SUA au inregistrat greutati de 6 kg la gaini si 8 kg la cocosi, cu mult peste standardele rasei.

Rasa a fost inclusa in standardul american, in 1874, cu varietatile herminat deschis si herminat inchis, iar ulterior s-au creat varietatile rosie si potarnichie.

In perioada 1850 – 1930, Brahma a fost principala rasa de gaini de carne la acea vreme. Ca broileri, puii erau sacrificati la varsta de 8-10 saptamani. La inceput se credea ca cea mai profitabila varsta de sacrificare este la 8 luni, pentru a obtine o carne frageda, dar pe parcurs s-a observat ca si la varsta de 12-13 luni carnea era la fel de frageda, iar pasarea era mult mai mare, fiind suficienta pentru a hrani o familie de marime mijlocie

Brahma este o rasa de gaini calma, cu un temperament docil ce o face foarte prietenoasa si se adapteaza foarte bine in orice gospodarie. Cocosii nu sunt agresivi fata de oameni sau speriosi.

Acesta rasa are o statura impozanta datorita taliei inalte, masivitatii accentuate, alurii mandre si incaltaturii abundente. Capul este scurt si larg, destul de fin, ciocul este scurt si gros la baza. Urechiusele si barbitele sunt rosii si destul de mici. Creasta este dintata tripla (forma mai rar intalnita) si mica.Gatul este tronconic, mai lung decat la rasa Cochinchina.Trunchiul este compact (larg si adanc) si cu profil patratic. Spinarea mai lunga decat la conchinchina, are directie orizonala si este foarte larga. Coada este scurta si globuloasa. Abdomenul este larg si adanc, jos purtat, mai ales in cazul gainilor. Largimea toracelui este impresionanta. Pieptul este larg, foarte bine imbracat cu musculatura; cocosii il poarta usor ridicat, in timp ce la gaini este jos purtat.Aripile sunt scurte si puternice, purtate strans lipite de trunchi. Gambele si fluierele sunt lungi, fiind acoperite cu penaj foarte abundent (incaltatura), din care atrag atentia “mansetele” din dreptul articulatiilor. Chiar si penele de pe degete sunt lungi si aspre.

Culoarea pielii este galbena. Fluierele si ciocul sunt tot galbene, dar apar: exemplare cu valva superioara a ciocului inchisa la culoare.

Greutatea corporala difera in functie de tipul si originea pasarilor, astfel incat, tipul american are o greutate mai mica cu 0,5 kg la gaini si 1 kg la cocos fata de tipul asiatic care cantareste 3,5 – 4,5 kg gainile si 4,5 – 5,5 kg cocosii.

Acesta rasa este o buna ouatoare pentru categoria din care face parte (de carne), avand o productie de 120 – 140 de oua, mai mare ca la Cochinchina. Greutatea oualor este mica comparativ cu masivitatea pasarilor, aproximativ 55 g, la fel ca la gainile din rase usoare. Culoarea cojii oualor este brun – galbuie.

Precocitatea buna pentru o rasa de carne, (varsta depunerii primului ou este de 10 luni), cu un instinct de clocit moderat. Gainile Brahma au o insusire mai rar intalnita, adica ouatul sustinut in lunile de iarna. Brahma este o rasa rustica, foarte rezistenta si are aceeasi arie de raspandire ca si rasa Cochinchin

Rasa Brahma a prezentat un interes foarte mare in ameliorare, fiind folosita la formarea unor rase noi, grele (Faverolles) sau mixte (Plymouth Rock, Wyandotte, Sussex).

Prin incrucisari de infuzie, ea poate imprima raselor locale masivitatea si ouatul sustinut in lunile de iarna, iar raselor ameliorate, genele sex – linkate responsabile de culoarea argintie a pufului si de imbracarea cu pene.

La ora actuala nu se utilizeaza la incrucisari pentru producerea de hibrizi comerciali si nici in ferme cu crestere intensiva sau semintensiva pentru productia de oua sau de carne.

In gospodarii se intalneste datorita masivitatii si penajului, precum si a ouatului pe perioada iernii. Exista multi pasionati care cresc aceasta pasare in rasa pura si fac schimb de exemplare in vederea obtinerii de indivizi care sa intruneasca standardul rasei. Se intalneste foarte des la expozitiile de pasari.

 2

Cochinchina

 

Rasa cochinchina a fost dezvoltata in Shanghai, China, acum peste 150 de ani. A fost dezvoltata pentru productia excelenta de carne si oua. Ulterior, a fost importata in Anglia si America in anul 1845 unde a inceput ”goana dupa aur” a gainilor. Aceasta calitate de a depune multe oua si carnea gustoasa i-a facut pe unii oameni sa investeasca in rasa cochinchina.

3

Astazi, rasa de gaini cochinchina este cunoscuta  ca fiind o pasare ornamentala, avand o utilitate moderata. In Australia aceasta rasa este considerata rara.

Cochinchina este o rasa de talie mare, avand o infatisare distinctiva, cu un penaj deosebit de moale pe picioare, ceea ce le ofera un aspect de rotund, grasut. Are multe pene lungi, moi si mult puf. Gainile din rasa cochinchina au o proeminenta de pene dezvoltate la baza coadei, numita perna.

 

Rasa cochinchina vine intr-o varietate de culori, incluzand maro, barat, negru, maro-crem, galben dantelat, potarnichiu, argintiu dantelat si alb. In Romania, gaina cochinchina se poate gasi in aproape toate variantele de culoare, in special alb.

 

Cocosul cochinchina poate ajunge la o greutate de 5 kilograme, iar gainile la 4 kilograme. Potrivit crescatorilor, aceasta rasa este potrivita ca animal de companie datorita temperamentului bland si linistit, insa necesita un cost ridicat de intretinere.

 

Gainile cochinchina sunt blande, tacute si docile. Aceste pasari sunt minunate animale de companie pentru copii. Se apropie cu usurinta de oameni si se intelege bine cu acestia.

 

Gaina cochinchina are tendinta de a cloci si este o mama incapatanata, clocind perioade lungi, chiar daca nu are oua. Le place sa hoinareasca prin gradina, insa nu este o buna zburatoare.

Rasa cochinchina duce lipsa de o crestere rapida, eficienta in productia de oua, insa crescatorii spun ca poseda o utilitate mai buna decat majoritatea raselor de gaini ornamentale.

Este considerata o rasa care produce o cantitate medie de oua, iar acestea sunt destul de mici comparativ cu marimea gainii. In schimb, gaina cochinchina este o mama buna si poate cloci un numar mare de oua. Crescatorii spun ca este capabila sa cloceasca si ouale altor gaini si este mai mult decat capabila sa-si creasca puii.

 

Penajul de pe picioarele gainii cochinchina trebuie sa fie ingrijit regulat pentru a preveni murdarirea si patarea acestuia. Pentru cele care hoinaresc libere prin gradina, este indicat ca penajul de pe picioare sa fie scurtat, proces nedureros pentru pasare.

 

Este vital ca rasa cochinchina sa fie protejata pe timpul verii de caldura, insa se descurca bine in climatele mai reci datorita penajului bogat. Pe timpul verii are nevoie de apa proaspata, umbra si sa fie pulverizata cu apa din cand in cand. Administrarea de vitamine si medicamente preventive este indicata la o rasa rara, mai ales pentru ca moartea poate surveni foarte rapid.

 

Daca este ingrijita corespunzator, gaina cochinchina poate trai si 8-10 ani. In general, viata productiva dureaza doar 2-3 ani si majoritatea crescatorilor seriosi vor pastra exemplarele valoroase pentru mult timp. Toate rasele de gaini sunt vulnerabile la boli si medicul veterinar iti poate oferi sfaturi in legatura cu vaccinarea si medicamentele.

 4

 

 

 

Matasea japoneza

 

5Matasea japoneza este o gaina decorativa  de dimensiuni mici cu un aspect fizic aparte. Pielea de culoare neagra este acoperita de un penaj cu aspect de blana, matasos la atingere. Este o pasare de curte cu o infatisare exotica ce face deliciul expozitiilor si pasionatilor de galinacee. Matasea japoneza cucereste si prin personalitatea extrem de docila si prietenoasa.

Originea exacta a rasei nu s-a putut localiza. Diverse surse plaseaza aceasta gaina in China in special, dar si in India, Japonia, Java. In Europa primele mentiuni despre aceasta gaina caraghioasa sunt facute de catre Marco Polo, in secolul 13. Se considera ca acesta ar fi cel care a adus gaina pe continentul nostru, pe lungul Drum al Matasii.

In Olanda, primele exemplare erau vandute drept un hibrid intre gaina si iepurele de Angora, deoarece aspectul fizic neobisnuit contraria pe toata lumea.

Penele sunt fine si pufoase, de parca gaina ar fi invesmantata in blana. Pe crestet troneaza un frumos mot alcatuit tot din pene fine si zburlite. Picioarele, cu 5 degete in loc de 4 ca la restul gainilor, sunt acoperite de pene (aspect incaltat). La aceasta rasa se pot intalni si exemplare barboase, ce prezinta smocuri de pene la urechi si barbie.

Stranie este si culoarea pielii si a carnii. O Matase japoneza jumulita nu are deloc un aspect apetisant, aduce mai mult cu un cadavru. Culoarea neagra nu se regaseste doar la nivelul pielii ci si in interior. Carnea este de culoare gri-albastrui, contrar infatisarii, foarte gustoasa. Oasele poseda aceeasi nuanta inchisa. Urechiusele se remarca prin nuantele de turcoaz.

In bucataria asiatica, carnea de culoare neagra a acestei gaini este considerata o delicatesa, iar oaselor le sunt atribuite proprietati curative. Insa occidentalii sunt reticienti la valoarea gastronomica a Matasii japoneze.

Din cauza conformatiei penelor, gainile de matase au un zbor greoi. Un gard de 1,2 m este suficient pentru a impiedica evadarea. Penajul special nu este atat de hidrofob ca la restul gainilor, de aceea Matasea japoneza trebuie ferita de ploi si umezeala. Adapatorilor trebuie sa impiedice udarea motului sau a penelor gainii.

In rest, gaina este un robusta si rezistenta la frig. Fiind de dimensiuni mici nu are nevoie de mult spatiu. Se simte bine atat intr-un tarc acoperit, cat si libera prin curte. Se recomanda sa fie tinute singure sau cu alte rase de gaini pasnice si de mici dimensiuni.

Matasea japoneaza este recunoscuta in lumea galinaceelor pentru usurinta in clocit. Se spune ca o gaine de matase va cloci si mingi de ping-pong daca ii le pui. Aceste gaini sunt closti foarte devotate, ce nu isi parasesc cuibul pana nu eclozeaza puii. Cand temperaturile de afar sunt foarte ridicate, este bine ca pasarea sa fie luata de pe cuib si incurajata sa se adape, altfel exista riscul sa se deshidrateze mortal. Gainie Matase japoneza sunt preferate ca si closti deoarece clocesc repede in an si pot fi stimulate usor in acest sens. Ingrijesc cu mare ardoarea atat pui de gaini, cat si odraslele altor pasari de curte (rate, curci, prepelite, bibilici). Urmariti fiecare gaina din aceast rasa, e foarte porbabil sa isi fi facut cuib pe undeva si sa cloceasca. Daca a avut la dispozitie un cocos, atunci poate aparea cu pui, altfel va cloci in zadar.

 

Productia medie de oua pe an se incadreaza in intervalul 50-110. Ouale sunt de dimensiuni mici, de culoare crem deschis. Ouatul este adesea intrerupt de clocit. Daca nu ar cadea atat de  usor closti, aceste gaini ar avea o productie buna de oua (3-4 pe saptamana). Un alt avantaj al japonezelor este faptul ca nu isi sisteaza ouatul iarna, asa cum fac celelalte gaini.

Personalitatea lor este cea mai frumoasa dintre toate rasele de gaini. Socializate de mici, ele pot deveni pasari blande, linistite si usor de manipulat. Pot fi animale de companie afectuoase. Totusi unele exemplare pot manifesta un caracter mai agresiv, unele cu altele. Temperamentul unui adult este puternic influentat de modul cum a fost crescut.

Traiesc 8-9 ani. Sunt destul de rezistente la boli.

Se regasesc intr- mare varietate de culori: alb, negru, albastru, galben, potarnichiu, rosu, maroniu, barata.

6